/  Blog   /  Călătoriile cu copiii și surprizele lor mai puțin plăcute

Călătoriile cu copiii și surprizele lor mai puțin plăcute

Când ne decidem să plecăm în vacanță cu cei mici, avem grijă să le punem în bagaj haine adecvate și mai mult decât suficiente, medicamente de tot felul pentru orice situație nedorită, jucăriile preferate care încap în bagaj. Dar de foarte multe ori scăpăm din vedere pregătirea emoțională a copilului care va fi expus unui mediu cu totul nou. Iar așteptările noastre sunt ca cel mic să se poarte în vacanță la fel ca acasă. Realitatea însă arată altfel. 

Prima călătorie a Evei, fetița mea, cu mașina a fost la aproape două luni. Un drum de o oră și jumătate care nu ne-a creat nicio problemă. Apoi au urmat multe altele și ne-am convins că suntem norocoși: Eva este genul de copil care stă cuminte în scaunul de mașină, doarme destul de mult în timpul drumului, iar când nu doarme reușim cumva să o distrăm astfel încât să nu se plictisească și să-i treacă rapid timpul: cântăm, inventăm povești, ne folosim de câteva jucării educative pe care le putem strecura în bagaj și inventăm jocuri care nu au nevoie de instrumente speciale. 

Însă prima călătorie cu avionul și implicit prima vacanță în afara țării a fost o provocare pentru noi. Am plecat spre Valencia cu două zile înainte ca Eva să împlinească 4 ani, am petrecut acolo 5 zile, timp în care Eva a avut câte un tantrum pe zi. Nu că nu am fi pregătit-o înainte și nu i-am fi povestit câte-n lună și în stele despre această vacanță. Dar pur și simplu a fost mai mult decât și-a imaginat ea (și noi). 

Până să plecăm, am povestit foarte mult despre călătoria cu avionul, despre regulile pe care le presupune aceasta, ne-am uitat pe cărți, a fost totul minunat. La dus a fost perfect, a și dormit în avion, deci nu am avut niciun stres. La întors însă, personalul spaniol de la controlul corporal ne-a cerut să o descălțăm pe Eva. Am uitat să-i povestim că există posibilitatea să ni se ceară asta, așa că Eva a refuzat cu tărie. Nu trebuie să vă mai spun cam cât a durat până am reușit să trecem de acest control corporal și cam câte lacrimi s-au vărsat. 

Un alt element de stres pentru copil, neanticipat de noi, a fost…limba. Eva nu înțelegea de ce oamenii în jurul ei vorbesc o altă limbă, iar noi, părinții ei, la rândul nostru vorbim cu ei în acea limbă. O frustra total faptul că nu înțelegea tot ceea ce se spune în jurul ei. 

Adăugăm la toată povestea aceasta programul ei dat complet peste cap: și dacă am fi vrut, era foarte greu să o culcăm de prânz: prea multe noutăți, prea mulți stimuli, prea multe de descoperit. Apoi, mâncarea nu avea gustul de acasă, așa că pizza cred că a fost de bază în acea vacanță și sandwichurile pe care i le pregăteam noi. A fost extrem de încântată de tot ceea ce a văzut, dar și aici a fost o provocare pentru că dorința ei era să rețină cât mai mult, să înțeleagă cât mai bine tot ceea ce vede, iar ochii fugeau cu viteză de la o atracție la alta. 

Așa că dragi, părinți, când vă decideți să porniți la un astfel de drum cu cei mici, încercați să vă gândiți la toate scenariile posibile. Încercați să conștientizați cât de multe schimbări intervin pentru ei: o cultură nouă, o limbă nouă, program modificat, stimuli cât cuprinde, oboseală, dor de casă și de propria cameră, de propriile jucării și multe altele. Așa că este absolut necesar să le povestim cât mai mult despre ceea ce urmează, să avem răbdare cu cei mici, să înțelegem și să acceptăm că este mai mult vacanța lor decât a noastră și să încercăm să nu aglomerăm foarte mult programul. În plus, neapărat trebuie să aveți la voi câteva jocuri și jucării educative care să-i țină ocupați la restaurant sau la coadă la bilete la muzee sau în orice alte situații de acest gen. Și insist să fie jucării educative, care să le pună mintea la contribuție celor mici, să-i provoace, de care să nu se plictisească imediat, eventual jocuri interactive

În rest, nu evitați să plecați cu cei mici în vacanțe, indiferent cât de greu ar părea și de obositor. Sunt experiențe unice și minunate pentru ei, care îi vor ajuta să crească frumos. Sunt ocazii minunate de cunoaștere și ocazii în care puteți și voi să vă cunoașteți mai bine copiii. Sunt oportunități excelente de a crea amintiri, de conectare, de joacă și de explorare. 

Psihoterapeut Cristina Petrescu

Scrie un comentariu

0
    0
    Cosul tau
    Cosul tau este golInapoi la lista de produse